Fermierul român vs Agricultura sustenabilă

Bun găsit, pasionați ai utilajelor!

Pandemia și vremea capricioasă au mers mână-n mână anul acesta și au semănat pagubă în buzunarele fermierilor români. Mulți și-au pus speranța în subvențiile și despăgubirile oferite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Specialiștii au anunțat că s-a finalizat procesul de depunere a cererilor pentru Măsura 21. Adică un sprijin excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au avut de suferit în urma culturilor calamitate. Aproape 123 de mii de fermieri români au depus astfel de solicitări.

 

Un raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură arată că cele mai multe cereri au fost făcute pentru sectorul vegetal, legume-fructe și cartofi. Peste 46 de mii de cereri au fost depuse pentru o suprafață totală de aproape 70 mii de hectare. Și crescătorii de animale au cerut ajutor. Aproape 34 de mii de solicitări au fost depuse pentru 595 de mii de bovine. Crescătorii de caprine și ovine au făcut peste 40 de mii de solicitări și au cerut sprijin financiar pentru cele 8,7 milioane de astfel de animale.

Agricultorii și fermierii din Suceava, Covasna și Harghita au depus cele mai multe cereri. Iar majoritatea solicitărilor privind sectorul legume-fructe au venit din partea celor din județele Sibiu, Timiș și Cluj. Pentru Măsura 21, au fost alocate 150 de milioane de euro. Poate prea puțin.

 

Un avertisment vine de la Parlamentul European. Vești nu prea îmbucurătoare pentru români, din păcate. Noua Politică Agricolă Comună aduce un concept nou pentru fermieri: eco-schemele. Mai exact, pentru încasarea întregii subvenții, agricultorii vor fi nevoiți să implementeze practici agricole și măsuri benefice pentru mediu.

Franța, Suedia, Danemarca, Belgia și Spania vor ca aceste eco-scheme să devină obligatorii pentru toate statele membre, astfel încât să nu apară nereguli în ceea ce privește concurența între țări. Unele guverne, mai ales din estul Europei, se opun acestei idei. Se tem că vor pierde fonduri europene, dacă nu vor participa suficienți fermieri la programele de mediu.

 

Fermierii care nu vor respecta condițiile de aderare pentru eco-scheme ar putea primi subvenții mai mici și cu 30%. Urmează ca specialiști ai statelor membre din Uniunea Europeană să creeze o listă completă de măsuri. Aceasta va fi transmisă apoi agricultorilor, iar aceștia vor trebui să aleagă ce schemă pot aplica cel mai bine.

În Parlamentul European, s-au redactat, deocamdată, câteva sugestii pentru eco-scheme. Un obiectiv este dedicat combaterii schimbărilor climatice, iar altul prevede măsuri pentru reducerea emisiilor sau pentru protejarea calității apei. Se ia în calcul și reducerea eroziunii solului, protejarea biodiversității și a polenizatorilor. De asemenea, se promovează intens folosirea sustenabilă a pesticidelor, pentru că se urmărește bunăstarea animalelor și gestionarea resurselor naturale prin agricultură de precizie.

 

Specialiștii susțin că eco-schemele, ce vor fi aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune în următorul exercițiu financiar comunitar, încurcă foarte mult viața fermierilor. Subvențiile pot crește, dar pot fi și reduse semnificativ. Important este cum vor reuși autoritățile române să le aplice, astfel încât acestea să nu fie o povară, ci o oportunitate. Până la începutul anului viitor, statele membre și eurodeputații ar trebui să ajungă la un acord asupra regulilor care se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.

 

Până atunci, dragi agricultori, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu