Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!
Ne-ați scris pe adresa redacției că nu înțelegeți cum se face că avem atâtea companii performante de construcții în țara noastră, iar drumurile din România sunt construite de străini. Într-adevăr, pare un paradox, dar vom încerca să explicăm situația în cele ce urmează.
Anul trecut, sectorul construcțiilor a sfidat practic pandemia și repercusiunile ei economice. Concret, numărul total al lucrărilor realizate în 2020 a fost cu 16% mai mare decât în 2019. Proiectele de infrastructură au o pondere de jumătate din totalul construcțiilor, iar, anul trecut, acestea au cunoscut o creștere de 18,5% față de 2019. Partea cu adevărat pozitivă este că acest trend ascendent va continua și anul acesta, date fiind fondurile europene destinate acestui sector.
Ba chiar, pentru a fi siguri că vom intra și noi în rândul lumii, Comisia Europeană trimite în România un grup de experți, pentru a ne ajuta la dezvoltarea infrastructurii și pentru a se asigura că fondurile ajung unde trebuie. Din păcate, banii nu rămân în România.
Să începem cu materialul cel mai scump, atunci când vorbim despre asfalt. Bitum. Statisticile ne spun că 82% din bitumul folosit pentru construcția șoselelor autohtone provine din import: Austria, Polonia, Ungaria, Serbia, Grecia, Turcia, Italia și Bulgaria. La noi în țară, mai este doar un producător de bitum rutier, la Ploiești, care asigură doar 18% din necesarul anual. Așadar, prin lucrările noastre la infrastructură, susținem practic industria altor state.
Ca să vă dați seama cât de important este bitumul pentru construcția de drumuri în țara noastră, vă prezentăm statistica oficială. În 2020, producția internă de bitum a fost de 123.000 de tone și am importat 664.000 de tone. Deci, de 5 ori și jumătate mai mult. În plus, prețul pe tona de bitum a crescut de la 1.600 de lei în 2020, la 2.200 de lei pe tonă, în decurs de doar 6 luni. Și se fac bani frumoși în sectorul producției de bitum, întrucât cererea este din ce în ce mai mare.
Să trecem la alte materiale folosite la construcția de drumuri. Parapetele sau parapeții, așa cum sunt cunoscute aceste elemente de siguranță rutieră în limbajul uzual. Ei bine, parapetele metalice sunt fabricate, cu precădere, în Germania și Italia. Veți spune, pesemne, că și noi suntem în stare să producem niște simple bare de metal, care să îi protejeze pe șoferi în caz de accidente. Surprinzător sau nu, nu există nici măcar o firmă românească autorizată care să producă parapete conforme cu standardele europene în caz de accident rutier. Acel „crash test”, în limbaj specializat. Fără această certificare, nu ai dreptul să montezi parapete pe drumurile din România.
Ce mai rămâne pe lista noastră scurtă? Forța de muncă. Ei bine, nici la acest capitol nu stăm foarte bine. Nu mai este o surpriză pentru nimeni că milioane de români au plecat de-acasă pentru un trai mai bun peste hotare. Aproximativ 700.000 de compatrioți lucrează în sectorul construcțiilor din Spania, Marea Britanie, Germania sau Franța. Oficial, în România, lucrează doar 300.000 de oameni în acest sector.
Ce e de făcut, când în străinătate românii primesc salarii de 5 ori mai mari sau chiar de 10 ori mai mari decât ar primi aici? Federația Patronatelor Societăților în Construcții acuză o acută lipsă de specialiști în domeniul construcțiilor și anunță că salariile au crescut și vor crește în acest sector. Între 1.000 și 1.500 de euro va fi un venit normal pentru muncitorii calificați, iar un inginer va primi și 2.000 de euro. Am încheiat citatul. Dacă situația chiar stă așa, vă lăsăm pe dumneavoastră să decideți.
În speranța că cei dragi se vor întoarce în curând acasă și nu vor mai fi nevoiți să caute o viață mai bună peste hotare, să auzim numai de bine!
Autor: Cătălin Vlăsceanu
