Angajatorii și angajații din construcții

Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

Ne mutăm atenția de pe echipamentele agricole și de construcții pe factorul uman, fără de care utilajele ar fi inutile. Vom discuta despre ce este valoros pentru angajatori și angajați, deopotrivă, precum și despre schimbările care au marcat piața muncii.

 

Cultura organizațională a devenit un aspect primordial pentru personalul companiilor, un aspect care, în unele cazuri, este mai important pentru angajați chiar decât salariul. Dar ce este cultura organizațională? Este un cumul de factori. De la modul în care o companie face business, la principiile și valorile după care se ghidează, până la felul în care conducerea își tratează subalternii. Este identitatea unei firme, ADN-ul acesteia. În fond, cultura organizațională este fundația pe care este construită o companie.

Întârzierile pe lanțul de distribuție, avansul tehnologic, instabilitatea economică, toate acestea au pus presiune pe organizațiile antreprenoriale și le-au forțat să se adapteze, să inoveze și să regândească modul în care fac afaceri. Moralul angajaților a fost serios afectat de situația globală, de la pandemie la război, așa că mulți oameni și-au schimbat locul de muncă, în căutarea bunăstării și siguranței pe termen lung. Prin urmare, retenția personalului a devenit prioritară pentru angajatori.

 

După ce planeta a trecut prin pandemia COVID-19, oamenii și-au reevaluat rolul la locul de muncă. Prin urmare, companiile trebuie să pună mai mult accent pe: valoarea personalului, echilibrul dintre serviciu și viața personală, colaborare și sprijin, oportunități de creștere în carieră, precum și munca la distanță. Studiile arată că angajații care se simt apreciați sunt mai eficienți la serviciu.

Dacă angajatorii vor să își păstreze oamenii buni în firmă, trebuie să comunice mai deschis cu aceștia, trebuie să le asculte îngrijorările, să trateze cu prioritate problemele pe care aceștia le au și să le ofere un pachet larg de beneficii. Concluzia este că atâta timp cât angajații se simt prețuiți și sunt recompensați pe măsura muncii depuse, compania din care aceștia fac parte va prospera.

 

Un alt aspect deosebit de important este dezvoltarea personală. Astăzi, nu mai este suficient ca oamenii care activează în industria utilajelor să se bazeze exclusiv pe experiența și cunoștințele acumulate în ani de muncă. Angajatorul trebuie să le ofere subalternilor programe de training și să îi instruiască încontinuu. Formarea profesională și chiar reconversia pe alte roluri sunt esențiale în vremurile în care trăim.

Angajările se fac acum în funcție de competențele aplicantului, interesele acestuia și lucrurile care îl pasionează. Desigur, studiile și experiența rămân importante, însă aptitudinile și talentul câștigă teren în ochii angajatorilor. Marele avantaj este că oferta de personal crește, pentru că nu mai ești limitat de istoricul sau de CV-ul aplicantului. Provocarea în acest caz este evaluarea competențelor și dezvoltarea acestora prin cursuri de profil.

 

Programele de mentorat și-au dovedit, de asemenea, eficacitatea și tinerii au astfel șanse mai mari să se angajeze în domeniul de interes încă de pe băncile școlii. Nu mai trebuie să aibă tot felul de joburi de tranziție pentru a ajunge la locul de muncă visat. Un absolvent de școală profesională, liceu sau facultate poate să aplice direct la un furnizor sau producător de utilaje, iar acesta să îl instruiască, să investească în el și, în cele din urmă, tânărul respectiv să devină un angajat de nădejde.

Forța de muncă la nivel global este îmbătrânită, iar angajații de astăzi își schimbă cu ușurință locul de muncă, în căutare de bunăstare și siguranță, așa cum am spus și mai devreme. Oamenii nu mai rămân fideli unui loc de muncă 10, 15, 20 de ani, așa cum o făceau părinții noștri. Prin urmare, tinerii și nu numai au nevoie de încurajare și de încredere din partea angajatorilor. Și, mai presus de orice, de apreciere și recompensarea muncii.

Noi trebuie să ne oprim aici, însă vom continua subiectul într-un articol viitor. Până atunci, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu