Tehnologia vs Deteriorarea infrastructurii

Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

Astăzi, vorbim despre deteriorarea infrastructurii și despre cum ar putea fi îmbunătățită situația. Acest subiect este important în contextul în care, doar în ultimul deceniu, peste 100 de structuri de construcții s-au prăbușit. Mai mult decât atât, experții preconizează că bunuri în valoare 1 trilion de dolari sunt în risc de colaps în următorii 5 ani.

 

La nivel global, infrastructura învechită se deteriorează odată cu trecerea timpului și întețirea evenimentelor meteorologice extreme. Doar în Statele Unite ale Americii, problemele structurale au crescut cu 800% față de acum 10 ani, iar 10% dintre poduri au fost încadrate în categoria de risc. Și în Regatul Unit, infrastructura națională a fost catalogată ca fiind deficientă și vulnerabilă în fața schimbărilor climatice tot mai agresive. Europa nu face notă discordantă, iar problemele de pe continentul nostru tind să se agraveze rapid.

Acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de o monitorizare atentă și constantă pentru a preîntâmpina adevărate dezastre. În acest caz, tehnologia joacă un rol decisiv. Infrastructura urbană este pilonul principal al societății, însă trecerea timpului și numărul tot mai mare de locuitori înseamnă că multe clădiri și structuri de infrastructură rutieră riscă să se prăbușească. Iar schimbările climatice nu fac altceva decât să înrăutățească situația. Fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente, așa că infrastructura civilă și rutieră trebuie să facă față unor condiții la care nimeni nu se gândea în momentul proiectării.

 

Căldura extremă duce la îndoirea elementelor metalice — flambaj, în termeni tehnici —, ciclurile repetate de îngheț și dezgheț provoacă deteriorarea materialelor, iar inundațiile au efectele devastatoare pe care le vedem cu ochiul liber. Baraje, căi ferate, poduri, viaducte, clădiri. Când acestea cedează, viețile oamenilor sunt puse în pericol și daunele ating milioane de euro. Pentru a evita asta, soluția cea mai la îndemână este aportul tehnologiei, mai exact sisteme de ultimă oră de monitorizare a structurilor. Cu toate astea, autoritățile competente încă se bazează pe sisteme învechite de supravegherea sau pe trimiterea inginerilor civili pentru a verifica personal integritatea infrastructurii.

Leica Geosystems este un exemplu de succes în acest caz. Oferă tehnologie de vârf pentru monitorizarea structurilor construite și soluții personalizate. Datorită avansului tehnologic, orice structură poate fi acum monitorizată non-stop, de oriunde te-ai afla în lume, fără să mai fie nevoie de o inspecție în persoană. Senzorii identifică orice modificări structurale și le raportează în timp util, înainte ca un dezastru să se producă.

 

În mod clasic, vibrațiile sunt captate de senzori seismici, pe care inginerii îi plantează în pământ, în puncte cheie. Acești senzori înregistrează un volum mare de date, pe care specialiștii trebuie să le descarce și să le convertească într-un format care să poată fi analizat ulterior. Astăzi, această procedură este cu mult simplificată pentru că tehnologia de ultimă oră detectează automat potențialele riscuri și emite alerte doar atunci când este cazul. Această procedură înseamnă reducerea costurilor, un efort operațional minim și un timp de reacție mult îmbunătățit.

În încheiere, un caz concret în care inovația în domeniul supravegherii infrastructurii rutiere a salvat vieți. Includerea unui pod din Malaysia în programul național de monitorizare a însemnat evitarea unei catastrofe. Doi senzori au detectat o anomalie structurală și au emis o alertă care a ajuns instantaneu la specialiști aflați la sute de kilometri depărtare. Aceștia au avertizat autoritățile, care au închis podul publicului și traficului rutier. Inevitabilul s-a produs, iar un segment de 25 de metri de pod s-a prăbușit, dar nu înainte ca toată lumea să fie evacuată și să fie în afara oricărui pericol.

Îndemnăm și autoritățile din România să își pună încrederea în tehnologie, pentru că nu poți preveni ce nu monitorizezi. Să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu