Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

Deschidem din nou cartea de istorie a utilajelor și discutăm despre apariția miniîncărcătoarelor frontale. Surprinzător sau nu, totul a pornit de la gunoiul produs de curci și curcani.

 

În anul 1957, frații Cyril și Louis Keller, din statul american Minnesota, au construit un utilaj pe comandă, la cererea unui client care căuta o soluție de a curăța hambarul păsărilor, care era supraetajat. Celor doi inventatori li s-a dat sarcina de a realiza un utilaj care să se poată strecura printre pilonii de susținere a hambarului și, cel mai important, care să ajungă la etaj fără să distrugă rampa de acces.

Pe vremea aceea, singurele echipamente agricole folosite pentru astfel de sarcini erau tractoarele dotate cu încărcător frontal, însă acestea erau prea mari și dificil de manevrat în spații înguste. Așa că frații Keller au acceptat provocarea și au creat primul miniîncărcător frontal din istorie. Prototipul avea 3 roți, transmisie pe curea și un motor de 6,6 cai putere. Majoritatea componentelor au fost realizate de la zero sau împrumutate de la autoturisme.

Totuși, frații Keller au întâmpinat dificultăți pe partea de atașamente. Furca pentru colectarea gunoiului se îndoia și nu făcea față sarcinii. Norocul însă le-a surâs când pe ușa atelierului lor a intrat șeriful, iar acesta s-a oferit să le furnizeze un metal aproape imposibil de îndoit: barele de la vechea închisoare, fabricate din oțel carbon. Problemă rezolvată!

Roțile din față puteau fi acționate independent și erau manevrate cu ajutorul unor manete, în detrimentul clasicului volan. Datorită acestei funcții, miniîncărcătorul frontal se putea roti în jurul propriei axe, ceea ce îl făcea să fie extrem de manevrabil. Un an mai târziu, frații Keller fabricaseră deja încă 6 astfel de utilaje, care au fost cumpărate de fermieri din sectorul avicol. Singura necunoscută rămânea obținerea de finanțare pentru producția în masă a miniîncărcătoarelor frontale.

Frații Keller mai aveau doar un astfel de utilaj pe stoc, așa că au acceptat invitația companiei Melroe de a-și expune miniîncărcătorul frontal în standul acesteia din cadrul expoziției anuale de utilaje din Minnesota. Inevitabilul s-a produs, iar participanții la târg au fost fascinați de invenția celor doi frați. Prin urmare, reprezentanții companiei Melroe le-au propus lui Cyril și Louis să le cedeze drepturile exclusive de producție.

Frații Keller erau plătiți pentru invenția lor pe bază de redevență – deci primeau o cotă parte din vânzări – și au devenit, totodată, angajați ai companiei Melroe. Louis era responsabil de îmbunătățirea designului și funcționalității miniîncărcătorului frontal, iar Cyril a devenit agent de vânzări la nivel național. A străbătut America în lung și-n lat cu scopul de a promova invenția sa și de a instrui clienții cum să obțină cele mai bune rezultate de la miniîncărcătorul frontal.

Secretul succesului a ținut și de reacția publicului la noul utilaj introdus pe piață. Cyril a stat de vorbă cu sute de fermieri și constructori și i-a transmis fratelui său informațiile culese la prima mână. Asta a deschis drumul inovației și transformării miniîncărcătorului frontal.

Despre evoluția acestuia, vom discuta într-un articol viitor. Până atunci, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu