Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

Olanda este o țară cunoscută, printre altele, pentru consumul liber de droguri ușoare, canabisul fiind unul dintre acestea. Noutatea este că olandezii vor să îi dea o nouă întrebuințare canabisului. Mai exact, să îl folosească în construcții. Despre asta vorbim în cele ce urmează.

 

Amsterdam este renumit pentru cele 164 de cafenele unde se consumă canabis, localuri care atrag anual peste 1,5 milioane de turiști. La o oră de capitală, se află mica localitate Voorst, care schimbă peisajul urban prin folosirea canabisului ca material de construcții. Primăria este cea mai mare clădire din țară construită cu hempcrete, o denumire atribuită unui amestec de canabis sau fibre de cânepă, un liant pe bază de var și, desigur, apă.

Cânepa industrială este un tip de canabis care are mai puține șanse să te amețească decât marijuana, însă este un material folosit în construcții încă din epoca medievală. Principalele beneficii sunt buna izolare, greutatea redusă și durabilitatea. Dacă adăugăm și faptul că acest material este rezistent la apă, foc și dăunători, atunci nu ne miră de ce cânepa industrială este folosită de sute de ani.

 

La capitolul dezavantaje, hempcrete este mai ușor și mai puțin dens decât betonul, ceea ce înseamnă că nu poate să susțină structura unei clădiri foarte înalte. Însă militanții hempcrete punctează că acest material de construcții este sustenabil și, totodată, o alternativă ecologică la beton. O recoltă de cânepă industrială crește foarte rapid și absoarbe carbonul, așa că hempcrete a devenit tot mai popular în ultimii ani.

Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, un hectar de cânepă ajunge la maturitate în doar 5 luni și, cel mai important, înmagazinează 15 tone de dioxid de carbon din atmosferă. Prin urmare, din punctul de vedere al protecției mediului, cânepa face o treabă mai bună chiar decât pădurile. Un alt avantaj este că hempcrete poate fi modelat în orice formă, o posibilitate pe care cărămida nu ți-o oferă, de exemplu.

 

Așa cum spuneam mai devreme, sunt și dezavantaje când folosești hempcrete în construcții. Mai ales pentru că vorbim despre un material de construcții care nu a fost testat în detaliu la rigorile secolului XXI. Un inconvenient al hempcrete este că se usucă foarte greu, iar procesul de uscare completă duce la apariția unor crăpături greu de reparat.

O altă provocare a firmelor de construcții care vor să utilizeze cânepă industrială este aprovizionarea. Cânepa industrială crește în climate diverse și nu este deloc pretențioasă din acest punct de vedere. Problema este că face parte din familia canabisului. Asta înseamnă că recoltele de cânepă sunt supuse unor reglementări stricte sau chiar interzise în multe țări.

 

Dacă luăm Statele Unite ale Americii ca exemplu, aflăm că aici cânepa și marijuana sunt scoase în afara legii de aproape 90 de ani. Situația s-a mai relaxat de 5 ani, însă nu pe deplin. În Regatul Unit, cultivarea cânepii a fost interzisă acum 55 de ani, iar regulile s-au schimbat doar pentru cânepa industrială, în 1993. Legislația nu este omogenă nici măcar în Uniunea Europeană pentru că fiecare stat membru are libertatea de a-și stabili propriile reguli privind cânepa.

Dată fiind această incoerență globală privind legislația, apar probleme pe lanțul de aprovizionare cu hempcrete și prețul acestui material crește în raport cu alte materiale de construcții. Totodată, deoarece hempcrete este un material de nișă, nu este folosit la scară largă pentru că oamenii nu îl cunosc. Nici constructorii, nici clienții.

Ne-am asumat misiunea de a promova acest material sustenabil și ecologic, așa că poate hempcrete va deveni popular și în țara noastră. Până atunci, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu