Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

O recoltă bogată este asigurată de un sol sănătos, multă muncă și investiții pe măsură. Elementele nutritive din pământ sunt cele care generează produse de calitate. În funcție de zonă, există terenuri fertile de la Mama Natură, însă, în anumite regiuni, este necesară intervenția omului. Mai exact, aplicarea de îngrășăminte. Există o gamă largă de îngrășăminte pentru legume, pentru pomi fructiferi sau îngrășăminte chimice, fiecare cu un rol bine definit. Acela de a susține o cultură și de a asigura o productivitate cât mai mare.

 

Substanțele care susțin creșterea culturilor se împart în două categorii. Prima este cea a macroelementelor. Aici sunt incluse azotul, magneziul, sulful, calciul, fosforul și potasiul. De exemplu, fosforul le oferă plantelor rezistență de la rădăcină și stimulează procesul de înflorire. În schimb, potasiul le oferă culturilor capacitatea de a face față dăunătorilor și bolilor specifice. A doua categorie a substanțelor folosite pentru culturi este cea a microelementelor. Adică, fierul, zincul, manganul, borul, cuprul și molibdenul.

În mod normal, fertilizarea solului se face primăvara și toamna. Sunt însă situații excepționale când și în extrasezon, să îi spunem, este necesară o aplicare suplimentară de îngrășământ. De regulă, toamna are loc fertilizarea de bază. Se face înainte de semănat, iar pe pământ se aplică îngrășăminte minerale și organice. Acestea sunt absorbite de sol într-o perioadă mai lungă, pentru că oferă o eliberare lentă a substanțelor.

 

Dacă acest proces se face primăvara, agricultorul trebuie să folosească substanțe mai solubile, pentru a fi absorbite mai rapid. Pentru fertilizarea de primăvară, cele mai utilizate îngrășăminte trebuie să fie cele pe bază de azot, care susțin creșterea masei vegetative a fructelor și contribuie la susținerea metabolismului plantelor. Îngrășămintele recomandate pentru fertilizarea de primăvară sunt azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul și ureea.

Fertilizarea suplimentară se face, de obicei, când plantele ori au un deficit de substanțe nutritive, ori se dorește sprijinirea creșterii culturilor, de regulă, a legumelor. Fertilizarea de toamnă are rolul de a asigura o serie de nutrienți care să susțină primele faze de dezvoltare a plantei. De exemplu, pentru fertilizarea de toamnă, se poate opta și pentru îngrășăminte naturale, care se folosesc o dată la câțiva ani. Gunoiul de grajd, compostul, gunoiul de păsări sau resturi vegetale.

 

Există numeroase beneficii ale îngrășămintelor organice. Eliberează treptat microelemente și macroelemente, așa că nu există riscul de supradozare a solului. Un alt beneficiu este că se îmbunătățește capacitatea de retenție a apei în pământ și este redusă eroziunea solului. Unul dintre cele mai importante beneficii este acela că îngrășămintele naturale pot fi produse în propria gospodărie. Un dezavantaj ar fi că aplicarea lor este mai dificilă, în comparație cu cea a îngrășămintelor chimice.

Pentru cei care nu sunt siguri de cantitatea pe care trebuie să o folosească în procesul de fertilizare, există firme specializate care pot evalua culturile și starea lor printr-un set de analize. Acestea indică unde sunt carențele, care sunt valorile, iar fermierului îi sunt indicate cantitățile de substanțe sau îngrășăminte pe care trebuie să le folosească fără a-și distruge culturile.

Până data viitoare, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu