Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!
Vom aborda un subiect sensibil, dar care merită dezbătut, mai ales prin prisma evenimentelor recente. Vorbim despre vânzarea terenurilor agricole din țara noastră către străini. Utilaje TV este o sursă de informare echidistantă, așa că vom trata această temă într-o manieră obiectivă și vă lăsăm pe dumneavoastră să decideți dacă aceste tranzacții sunt sau nu în beneficiul României și al fermierului român.
Vânzarea pământurilor este o chestiune dezbătută nu doar de către proprietarii acestora și potențialii cumpărători, ci și la nivel politic. La finalul lunii iunie, Senatul a adoptat tacit proiectul care modifică legea numărul 17 din 2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Conform noii forme a legii, au prioritate la achiziție 6 categorii de cumpărători, în ordinea care urmează: coproprietarii sau rudele proprietarului, proprietarii de investiții agricole, arendașii, proprietarii terenurilor învecinate, tinerii fermieri, iar ultima categorie este reprezentată de statul român, prin Agenția Domeniilor Statului. Foarte important, Camera Deputaților va decide dacă aceste modificări vor intra în vigoare.
Două observații trebuie să facem aici. Cu toate că are drept de preempțiune, statul român nu a cumpărat nici măcar un petec de pământ din 2014, anul în care piața terenurilor agricole a fost liberalizată pentru cetățenii străini. Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană prevede ca persoanele fizice din spațiul comunitar să aibă dreptul de a achiziționa loturi de pământ în țara noastră, așa că autoritățile din România nu aveau altă opțiune decât să se conformeze. Dar de ce nu a cumpărat statul român niciun teren agricol? Răspunsul oficial: din lipsă de fonduri.
A doua observație pe această temă este definiția sintagmei „tânăr fermier”. Conform regulamentului Uniunii Europene, tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani, care deține competențe și calificări în sfera agriculturii. Totodată, trebuie să fie pentru prima oară când această persoană își deschide o fermă sau afacere în domeniu. Scopul declarat al legii 17 din 2014 privind vânzarea terenurilor agricole este tocmai favorizarea tinerilor fermieri, pentru ca aceștia să își poată achiziționa pământ fără să treacă printr-un coșmar birocratic. Dar dacă acest lucru ar fi adevărat, de ce această categorie de cumpărători este de-abia pe locul 5 în ordinea de preempțiune?
Să lăsăm parlamentarii români să răspundă la această întrebare. Motivarea schimbării Legii 17/2014 include asigurarea securității alimentare, protejarea intereselor naționale și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național. În cele ce urmează, vă vom prezenta câteva statistici care vor demonstra în ce măsură interesul național este prioritar pentru autorități.
România are 9,4 milioane de hectare de teren arabil, conform Institutului Național de Statistică. Nu există însă informații clare în ceea ce privește pământul aflat în proprietatea unor cetățeni străini. Cea mai relevantă statistică datează din anul 2015 și îi aparține Comisiei de Agricultură din Parlamentul European. Conform acesteia, străinii dețin între 30 și 40% din suprafața agricolă a României, dintre care 10% a ajuns în posesia unor cetățeni din afara Uniunii Europene. În plus, firmele străine dețin în arendă jumătate dintre pământurile Agenției Domeniilor Statului, în urma unor contracte încheiate în perioada 2003-2004, contracte care se întind pe nu mai puțin de 49 de ani.
Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe, alături de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal susțin la unison că 7 milioane din cele 9,4 milioane de hectare de teren arabil din țara noastră vor fi deținute de cetățeni străini, dacă Parlamentul va adopta proiectul de act normativ despre care am vorbit la începutul acestei expuneri. Reprezentanții celor două asociații consideră că legea încurajează specula cu terenuri agricole și favorizează ocupația străină în detrimentul fermierului român.
Dacă aceasta este situația, dumneavoastră decideți. Rubrica de comentarii este deschisă și așteptăm cu interes opiniile dumneavoastră. Să auzim numai de bine!
Autor: Cătălin Vlăsceanu
