Bun găsit, pasionați ai utilajelor!

Vom ține minte cu toții anul acesta 2020, pandemia și criza economică. A fost și este o perioadă de încercări și dificultăți pentru toți românii, indiferent de industria în care activează. Dacă ne raportăm la agricultură, acolo unde nu a lovit pandemia, a lovit forța naturii. Seceta din 2020 a fost cea mai dură din ultimii 50 de ani. Fermierii care și-au înființat culturi în toamna lui 2019 și în această primăvară au cules numai pagubă.

 

O primă analiză a specialiștilor arată un bilanț catastrofal pentru agricultura românească: 2,3 milioane de hectare afectate de secetă. Iar unul dintre rezultate este scumpirea produselor de panificație. Vremea rea a afectat culturile de care vorbeam aproape în totalitate. Cea mai năpăstuită zonă din țara noastră este Bărăgan, susțin autoritățile. Aici, fermierii au cultivat toamna trecută 146 de mii de hectare, iar 116 mii sunt distruse în proporție de 80%.

Specialiștii au analizat situația, au făcut un bilanț al pagubelor și au declarat stare de calamitate acolo unde peste jumătate dintre terenurile agricole au fost compromise de absența precipitațiilor. Vestea bună este că agricultorii ale căror pământuri cultivate au fost afectate în procent de cel puțin 30% au șanse mari să fie despăgubiți.

 

Încă din luna septembrie, fermierii avertizau că nu mai plouase de 66 de zile și culturile se aflau în pericol iminent. Solul era uscat chiar și la un metru adâncime, iar procesul de însămânțare pentru această toamnă a fost întârziat din cauza lipsei ploilor. Așa că, să ne așteptăm ca și anul viitor să ne confruntăm cu aceleași probleme.

Ministrul Agriculturii a anunțat, luna trecută, că un prim calcul arată că pagubele fermierilor care au cultivat în primăvara acestui an se ridică la un miliard de lei. Din fericire, banii vor începe să fie acordați încă din prima lună a lui 2021. Ajutoarele de calamitate pentru agricultorii care au însămânțat toamna trecută au fost deja împărțite. Ministrul Adrian Oros mai susținea că, la rectificarea bugetară, vor fi asigurate, din bugetul național, toate fondurile necesare pentru plata despăgubirilor. Mai exact, 1,3 miliarde de lei.

 

De 1,11 milioane de hectare s-a ales praful în urma acestei secete. 27.861 de fermieri care au însămânțat toamna trecută au primit deja 850 de milioane de lei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Autoritățile i-au despăgubit pe cei care au cultivat grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, rapiță și triticale.

Suma cea mai mare au primit-o agricultorii care au avut culturi de rapiță. Un hectar compromis a fost despăgubit cu puțin peste o mie de lei. 950 de lei pe hectar au primit fermierii care au însămânțat orzoaică. 925 de lei valorează un hectar de grâu și secară distrus de vremea rea. 912 lei, hectarul de orz, ovăzul, 772 de lei, iar triticalele, 805 lei. Dacă ar fi să ne uităm la cele peste 1,2 milioane de hectare cultivate în primăvară, majoritatea au fost însămânțate cu porumb și floarea soarelui.

 

Vedem și primele efecte directe ale secetei. Scumpiri la raft. Prețul cerealelor a crescut deja, iar, în perioada următoare, vom plăti mai mult pentru pâine și celelalte produse de panificație. O franzelă costă 1 leu, iar specialitățile pornesc de la 5 lei. Ultima creștere a prețului pâinii a fost de 20%, în urmă cu fix doi ani. Chiar și așa, în țara noastră, pâinea este cu 47% mai ieftină decât media europeană. Însă consumul individual de pâine este cel mai mare din Uniunea Europeană.

Datele statistice arată că un român mănâncă anual 96 de kilograme de pâine și alte produse de panificație. Față de un neamț, de exemplu, care consumă 72 de kilograme pe an sau un francez ori un italian, care mănâncă 69 de kilograme. Bineînțeles, în calculele privind prețurile nu luăm în considerare că suntem codași când vine vorba de nivelul salariilor și că nu ne putem compara cu acei străini pe care tocmai i-am amintit.

În speranța unor recolte viitoare bogate, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu