Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!
În acest articol, vorbim despre renovări. Renovarea clădirilor este prioritară dacă vrem să câștigăm lupta împotriva încălzirii globale. Ca urmare, sectoarele reparațiilor și întreținerii de clădiri vor cunoaște o evoluție accelerată.
Rămâne de văzut dacă această creștere va fi suficient de rapidă astfel încât Uniunea Europeană să își atingă țintele climatice. Mai exact, se dorește ca, până în anul 2050, spațiul comunitar să reducă poluarea până la un nivel care să nu mai fie nociv oamenilor și dăunător mediului. Un plan îndrăzneț, dacă luăm în calcul că 40% din energie este consumată de clădiri, iar 36% din gazele cu efect de seră sunt produse de, ați ghicit, clădirile în care locuim și lucrăm.
Conform unui raport al unei comisii de control, doar 1 din 13 clădiri poate fi convertită într-o structură verde, nepoluantă. Așadar, progresul în acest sector este unul foarte lent. Dacă vrem să atingem ținta de neutralitate în ceea ce privește poluarea, rata de reducere a emisiilor cu efect de seră trebuie să fie de 7,5 ori mai mare până în anul 2030. În traducere liberă, obiective nerezonabile și prea puțin timp la dispoziție să le îndeplinim.
Totuși, datorită unei strategii formulate de Uniunea Europeană în anul 2020, ritmul de renovare a clădirilor este susținut prin propuneri legislative și, cel mai important, fonduri nerambursabile. Sunt 3 politici prin care se dorește ca progresul în acest sector să fie de 2 ori mai rapid. Prima măsură vizează clădirile vechi, a doua are în vedere clădirile publice, iar cea de-a treia, decarbonizarea sistemelor de încălzire și de răcire.
Această ultimă categorie este, de fapt, cea care ne dă cele mai multe bătăi de cap. Tranziția de la combustibili fosili la energie regenerabilă și electricitate este foarte anevoioasă. Un alt studiu de caz relevă că majorarea prețurilor la energie acționează ca un imbold pentru cei care se gândesc să renoveze o clădire. Fie că vorbim despre o persoană fizică și locuința sa sau vorbim despre autorități și o clădire publică.
Statisticile vorbesc de la sine. Renovările reprezintă jumătate din lucrările de construcții la nivel european. Sectorul de reparații și întreținere susține, practic, producătorii de materiale de construcții și contribuie la menținerea locurilor de muncă în acest domeniu. Ca urmare, au crescut și vânzările de izolații, geamuri, pompe de căldură și panouri solare.
În ultimii 15 ani, sectorul renovărilor a evoluat încet, dar sigur. În 2008, cota de piață a acestuia era de 48% din totalul construcțiilor, iar acum, a ajuns la 54%. Și autoritățile iau măsuri serioase în acest sens. Franța, de exemplu, va cheltui anul viitor 7 miliarde de euro pentru reabilitarea clădirilor publice de birouri. O mișcare inteligentă, mai ales pentru că Uniunea Europeană plănuiește să impună reguli stricte pentru a-și atinge obiectivele despre care am vorbit mai devreme.
Așa că, de voie, de nevoie, va trebui și noi să ne aliniem la această mișcare de renovare. O astfel de măsură vizează certificatul energetic al unei clădiri, care va fi înlocuit cu un „pașaport” care să reflecte foarte clar amprenta asupra mediului. Această nouă certificare va lua în considerare performanțele energetice ale unei clădiri pe întreg ciclul de viață al acesteia.
Mai exact, emisiile generate în timpul construcției clădirii, calitatea izolației și felul în care clădirea respectivă poluează după ce a fost dată în folosință. În urma acestor amendamente, începând cu anul 2028, Uniunea Europeană nu va mai permite construirea de clădiri care contribuie la încălzirea globală.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste reglementări vor fi acceptate de toate statele membre. Până atunci, să auzim numai de bine!
Autor: Cătălin Vlăsceanu
