Bine v-am găsit, pasionați ai utilajelor!

Abordăm un subiect care afectează nu doar omul de rând, ci și constructorii: criza energetică. Discutăm despre cauzele acestei probleme mondiale și despre efectele acesteia, pe baza unor statistici care vorbesc de la sine.

 

Să începem cu războiul din Ucraina, un factor decisiv în instaurarea crizei energetice la nivel mondial. Conflictul armat din vecini a avut ca prim rezultat creșterea prețurilor oțelului și cimentului. Deloc întâmplător, sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai expuse la efectele crizei energetice.

Un exemplu elocvent vine din orașul german Stuttgart, unde se lucrează de ani buni la un proiect de infrastructură menit să revitalizeze sistemul de cale ferată și să creeze un ecosistem de transport subteran. Toate bune și frumoase, doar că proiectul respectiv trebuia să fie gata acum 3 ani, iar, mai grav, costurile sunt de 3 ori mai mari decât estimarea inițială. Motivele care au dus la această situație ingrată pentru orice neamț țin de întârzierile de proiectare și respectarea normelor de mediu, respectiv protejarea biodiversității în zonă.

 

Veți spune că ecologiștii ne țin pe loc și că nu putem construi din cauza lor. Însă o consecință suplimentară a creșterii costurilor are la origine scumpirea materialelor de construcții. Ca urmare, compania feroviară de stat din Germania și-a călcat pe orgoliu și a cerut un supliment de 1 miliard de euro, pe lângă cele 9 deja primite în 2018, pentru a finaliza lucrările.

Iar Deutsche Bahn nu este singura în această postură. Companii de construcții din întreaga lume, care sunt angrenate în proiecte mamut, se tem că nu vor putea duce lucrările la bun sfârșit din cauza creșterii prețurilor la materiale și, desigur, la energie.

 

În luna martie, tarifele gazelor naturale au explodat din cauza restricțiilor economice impuse Rusiei. Concret, anul trecut, prețul pe megawatt oră era de 19 euro, iar acum, a depășit 120 de euro. Așadar, o creștere explozivă, de 500%. Vă dați seama ce ar însemna acest procent pentru populație dacă autoritățile nu ar interveni? Ce se va întâmpla atunci când aceste costuri nu vor mai fi subvenționate?

În luna aprilie a anului pandemic 2020, prețul pe barilul de petrol era de doar 25 de dolari, pentru ca, 2 ani mai târziu, tariful să fie de 125 dolari pe baril. Așadar, prețul a crescut de 4 ori. Nu e de mirare că de-abia ne mai permitem să alimentăm și costurile motorinei și benzinei au depășit chiar și cele mai pesimiste așteptări.

 

Dacă mergem mai departe de aceste statistici și tragem linie, analiștii financiari susțin că întreg consumul energetic necesar pentru fabricarea materialelor de construcții reprezintă 30% din costul final al acestora. Cum tarifele la energie s-au multiplicat în ultimii 2 ani, și prețurile materialelor de construcții vor continua să crească.

Trimestrele 2 și 3 ale anului trecut au fost guvernate de majorări de prețuri la oțel, cupru și lemn, iar, în trimestrul 4, sticla, țigla și cărămida au urmat trendul ascendent.

 

Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume și a fost beneficiară a 45% din importurile Uniunii Europene de gaz în 2021. Rusia este, totodată, al 3-lea cel mai mare exportator din lume de petrol și cărbune. Date fiind restricțiile comerciale impuse sovieticilor la nivel mondial, toate aceste resurse trebuie să vină din altă parte, însă cererea depășește cu mult oferta. În acest context economic global, nu este de mirare că prețurile au explodat.

În speranța că situația se va îmbunătăți, să auzim numai de bine!

 

 

Autor: Cătălin Vlăsceanu